Nunta in Coreea de Sud

[You must be registered and logged in to see this image.]


In cele mai vechi timpuri, nuntile au avut loc in curtea sau casa miresei. Mirele calatorea cu calul la casa miresei si dupa ceremonia de nunta isi lua sotia intr-un palanchin, la casa parintilor lui pt a traii. Mirele si mireasa purtau costume formale pt ceremonia de nunta. Oamenilor de rand le era permisa purtarea hainelor de lux numai in ziua lor de nunta. Feinarele de mana sunt folosite pt iluminarea drumui de la casa mirelui pana la casa miresei in noaptea din-naintea nuntii. Traditional, familia mirelui avea sa detina un dulap plic cu daruri de nunta pt familia miresei. Ratele de nunta sunt un simbol pt o casnicie lunga si fericita. Cocorii sun un symbol pt viata lunga si poate fi reprezentata pe esarfa miresei.

Tinuta miresei
Tinuta femeii contine jeogori (저고리; sacou scurt cu maneci lungi) cu doua panglici lungi care sunt legate de forma otgoreum (옷고름). Chima (치마), o lungime-plina (a full-length :-??), high-waisted, wrap-around skirt is worn. Pantofii in forma de barca, confectionati din matase, sunt purtati cu sosete de bumbac alb. Tinuta miresei ar putea include o esarfa de culoare alba, cu simboluri semnificative sau flori. De asemenea poate fi purtata o caciulita sau o coroana. Norigae (노리개) este un decor de hanbok (한복) care a fost purtat de toate categoriile de femei coreene de secole. Este legat de fusta sau de panglica de pe sacou. Nodul de pe partea de sus este numit Maedeup (매듭).

Tinuta mirelui
Sunt purtate un sacou (jeogori, 저고리) si pantaloni si o haina mai groasa. Sacoul cu maneci largi, pantalonii sunt spatiosi si legati cu curele la glezne. O vesta poate fi purtata peste camasa. Ar putea fi purtata si o palarie neagra.


[You must be registered and logged in to see this image.]


Casatoria pt sud-coreeni este similara cu cea a omologilor lor occidental, dar are caracteristici unice proprii. De exemplu, miresele coreene nu adopta numele de familie a mirelui la fel ca in multe casatorii occidentale.

Eligibilitate
Casatoria in Coree de Sud este o uniune intre un barbat si o femeie. Un barbat de peste 18 ani si o femeie de peste 16 ani se pot casatorii cu acordul tutorilor sau a parintilor si o persoana de peste 20 de ani se poate casatorii in mod liber.

Casatoria intre acelasi clan de rudenie
In trecut a fost, in general, considerat un tabu pt un barbat si o femeie sa se casatoreasca in cazul in care ambii au acelasi nume de familie din acelasi stramos. Din aceasta influenta cultural, articolul 809 din Codul Civil Coreean reglementeaza casatoriile intr-un clan in trecut, considerandu-l ca un tip de exogamy (:-??). In orice caz, Curtea Constitutionala Coreeana a constatat acest act legislativ noconstitutional si a solicitat o modificare de ramura legislative in decizia din 1997. (cinci judecatori au gasit-o neconditionala si doi au cerut modificarea de ramura legislative, in timp ce alti 2 s-au opus rezultatului acestei decizii) Tribunalul a solicitat in mod special ramura legislativasa modifice actualul articol din codul civil 809 alineatul 1 pana la sfarsitul anului 1998 si mentinerea judecatii in continuare a acestei legislatii. In orice caz, cu ramura legislative nu asigura o legislatie suplimentara de a se opune deciziei Curtii Constitutionale, decizia a fost setata pt a fi finala, care sa permita oamenilor din acelasi clan ancestral sa se casatoreasca intre ei.




[b]SOURCE : culturacoreeana